EUROPA LEAGUE: Panathinaikos Atena – Dinamo/ Extaz, agonie, mahmureală

Acestea sunt cele trei elemente care caracterizează echipa din Șoseaua Ștefan cel Mare în momentul actual. Cu răsturnări incredibile de situaţii, dar şi măcinată de proprii cheflii, Dinamo mai păstrează şansa înecatului în Marea Egee

Celelalte echipe româneşti intrate din start în Europa League sunt deja îngropate. A mai rămas Dinamo. Are doar un picior în groapă. De fapt, echipa din Şoseaua Ştefan cel Mare arată ca unul afl at în mijlocul mării, căruia i se mai văd doar degetele unei mâini, dar care crede cu disperare că ţărmul este foarte aproape şi că acolo va găsi o primăvară europeană. Asta visează acum şi Dinamo. Să învingă pe Panathinaikos, însă nu oricum, ci să înscrie cel puţin două goluri. Teoria spune că orice este posibil. Pe de altă parte, cică speranţa moare ultima, dar moare şi ea. Sau, poate nu! Sincer, chiar nu ştim ce să credem.

Sinucidere cu iz de alcool

Dinamo de azi, nu mai are nimic în comun cu echipa din regimul trecut. Aceasta pare una deseori amuzantă, după chipul, asemănarea şi vorbele patronilor. Formaţia alb-roşie este cât se poate de oscilantă, în rezultate şi exprimare. Atunci când pare pe val, adoptă poziţia sinucigaşului. În Ştefan cel Mare, sinucisul are de cele mai multe ori iz de alcool. Pentru că jucătorii au făcut o tradiţie din a fi prinşi prin cluburi de noapte către orele dimineţii duhnind a drojdie, evident spre disperarea patronilor.

Decolări şi prăbuşiri

Astfel şi parcursul european al lui Dinamo a fost unul cât se poate de ciudat. A pierdut primul meci din playoff, cu Slovan Liberec, la masa verde, după ce suporterii au invadat terenul exasperaţi de prestaţia favoriţilor. Au câştigat absolut eroic returul la loviturile de departajare. În grupe, dinamoviştii au debutat cu o victorie la Sturm Graz. Închipuiţi-vă ce era la gura acţionarilor! Dinamo se vedea favorita grupei fără să îi pese de numele adversarilor. Urmarea? Trei înfrângeri consecutive. Două uşor de anticipat, în faţa lui Galatasaray, iar una în stil propriu, cu Panathinaikos, în „Groapa” din Şoseaua Ştefan cel Mare. Atunci, Niculescu rata un penalty în finalul meciului împingându-l pe Borcea în pragul infarctului. Când absolut nimeni nu se mai aştepta, Dinamo a transformat din nou agonia în extaz. În returul cu Sturm Graz, Dolha a parat un penalty, austriecii au deschis scorul în faza imediat următoare, după care Dinamo a rămas în zece jucători. În inferioritate, alb-roşii au marcat de două ori prin Marius Niculae şi au învins cu 2-1.

Speranţă de amorul artei

Cum spuneam, speranţa moare ultima. Dinamoviştii nu trebuie să meargă la Atena ca mielul la tăiere. Dar, optimismul trebuie să fi e unul moderat. Pentru că, un succes chinuit cu Sturm Graz, nu se poate transforma automat într-o mare victorie, în infernul de la Atena şi cu cel puţin două goluri în poarta lui Panathinaikos. Chiar dacă PAO nu merge deloc bine şi tocmai şi-a schimbat antrenorul. Dar, măcar aşa, de amorul artei, merită să mai sperăm şi chiar să credem. Chiar dacă o facem în plină mahmureală.