EDITORIAL LUCIAN IONESCU/ Presa lui Messi

În 2007 mă aflam în Franţa, colaborator la un trust de presă sportivă din Paris. Totul îmi părea nou şi necunoscut, deşi acumulasem 17 ani de experienţă în gazetăria sportivă. Francezii depăşiseră deja şi faza presei online şi puneau acum accent pe telefonia mobilă, mult mai uşor de manevrat decât „bătrânul” laptop.

Mi se explica logica renunţării la presa scrisă, la hârtia scumpă şi, informatic, retrogradă. Credeam că sunt doar nişte idei izolate, în faza de experiment în locul în care lucram eu.

După ce Kaka tocmai ridica deasupra capului „Balonul de Aur” am avut prilejul şi privilegiul de a onora o invitaţie în redacţia colegilor de la „France Football”. Am avut surpriza de a regăsi aceleaşi idei şi la cea mai tradiţională publicaţie de gen din Franţa. Mi s-a spus că ediţia tipărită a devenit demult o povară şi că supravieţuieşte doar datorită acestui trofeu, acordat în fi ecare an începând din 1956.

Întorcându-mă în realitatea de la noi am încercat să refuz viitorul care încă nu ne îngrămădea în România, cum că presa tipărită ar fi muribundă. Dar, progresul vine în mare viteză din toate părţile. Chiar şi la noi.

Sigur, atâta timp cât pe terenurile de fotbal vor zburda Messi, Cristiano Ronaldo şi toţi ceilalţi, noi, presa, vom continua să existăm într-o formă sau alta. Şi toţi, în cor, va trebui să îi mulţumim lui Messi. Pentru că, în fotbal, fără să comitem o blasfemie, putem spune că Messi vine de la Mesia.